joi, 26 iunie 2008

Despre cei 7 ani ( ±)



A început ciudat. Nu ne-am suportat, apoi ne-am tolerat şi am început să ne cunoaştem.Au trecut 7 ani de atunci şi ea e singura care e şi acum aici, ştie totul despre mine, care înţelege şi acceptă, pe scurt ea e singura care mă cunoaşte.

Vorbesc de Lau (Puiu) bineînţeles.

Dacă înainte aş fi râs daca mi-ar fi zis cineva că va fi cea mai buna prietenă a mea acum nu pot să-mi imaginezi ca ea să nu mai fie în viaţa mea. 

Deci, ne-am cunoscut, ne-am împrietenit, am trecut prin multe împreună. Şi separat, căci dintr-o prostie nu am vorbit mai bine de un an. Dar e interesant că Dumnezeu îţi aduce înapoi în viaţă ceea ce contează şi e adevărat că "Nu poţi pierde decât ceea ce n-ai avut niciodată". Ceea ce ai avut rămâne pentru totdeauna.

S-au schimbat mulţi oameni în jurul nostru, au intrat şi au ieşit mulţi în şi din viaţa noastră şi prea puţini ne-au rămas. Două persoane au fost doar stabile ea pentru mine şi eu pentru ea. 

Cred în destin, cred că orice ar fi noi două vom rămâne.

Câteodată nu e uşor, ne mai certăm, ne împăcăm şi poate multi judecă prietenia noastră după aparenţe(nu că ne-ar păsa dar totuşi uneori e deranjant). Unii văd doar suprafaţa, nu şi faptul că noi două în mod interesant deobicei ştim fără cuvinte ce crede cealaltă, că instantneu ne gandim la aceleaşi lucruri, că în general şi când e de râs şi când e de plâns le suntem acolo una lângă cealaltă.

Totodată ne completăm foarte bine, eu sunt optimistă ea ma ţine cu picioarele pe pământ(dar când vrea poate şi ea să fie foarte tare), eu sunt cea uitucă dar ea îmi aminteşte tot timpu detalii ce trebuie ţinute minte, eu sunt cea care e mai uşor dărâmată de răutatea din jur dar atunci vine ea şi-mi reaminteşte că toate astea nu contează. 

E mult de spus despre cei 7 ani. Am fost copii de 14-15 ani şi acum avem 21-22. Am terminat facultatea deodată şi încă mai muncim şi în acelaşi loc, stăm la 10 case distanţă(şi totuşi lenea din noi ne face câteodată să preferăm să vorbim la telefon o oră sau pe mess mai multe decât sa mergem o distanşă aşa mică). Dar totuşi oriunde ne-ar duce viaţa eu sper şi cred că o sa avem la ce să ne întoarcem amandouă.

Pentru aceşti 7 ani îţi multumesc dar nu ca la sfârşit de ceva căci ăsta e genu de serial care TO BE CONTINUED...

Aaaa şi încă ceva, ea mi l-a trimis:

"Prietenia se masoara doar in amintiri,voie buna,liniste si iubire...prietenia inseamna iubirea suprema, cel mai valoros lucru, cea mai deschisa comunicare...adevarul cel mai sever,cel mai sincer sfat si cea mai mare comuniune de ganduri de care sunt capabili femeile si barbatii.Nu exista iubire mai mare si mai puternica decat cea pe care o exprima prietenia... un lucru bun devine mai bun si mai frumos daca poti sa-l imparti cu prietenii. Prietenii au ceva ce iti lipseste...de pilda optimismul.Ei te fac sa simti ca totul va fi bine in lume cat timp iti vor sta in preajma.Kilometri obositori trec repede si ii parcurgi mai vesel, mai usor...Si lumea-ntreaga pare mai senina cand ai un prieten drept insotitor... Prietenii cei mai apropiati sunt cei care inteleg cel mai bine ce e cu viata noastra, carora le pasa de noi la fel ca si noua,care ne sunt alaturi la succese si la esecuri, sunt cei care rup farmecele asupra singuratatilor noastre.Prietenii trainici sunt cu adevarat una dintre bogatiile vietii.Avutia ta este acolo unde sunt prietenii tai.Temelia adevaratei prietenii este incredere !!!Edificiul ei-respectul.....Prieteni, tovarasi de drum,iubiti, ne sunt cei care ne acorda increderea lor deplina.. Un prieten este alaturi de tine atunci cand nu mai e nimeni altcineva...Tot ce pot face pentrul prietenul meu este sa-i fiu pur si simplu prieten..Nu am averi cu care sa-l rasplatesc..Daca el stie ca prietenia lui ma face fericit,nu va dori o alta recompensa.In asta consta maretia prieteniei. .....Tin la tine pt ca stii sa ignori slabiciunile si ratacirile mele si ma sustii cu fermitate sa dau ce-i mai bun din mine.Un prieten te accepta asa cum eshti...dar spera la ceea ce ai putea sa fii....... Pt a-ti face un prieten trebuie sa mai inchizi cate un ochi.Pt a-l pastra insa pe amandoi. Un prieten este cineva care te stie pe dinafara si inca-i mai place ce vede. Fericirea pare a fi fost data pt a fi impartasita.... Cand prietenii sunt cei adevarati, ei reprezinta cel mai sigur lucru din lume. .........Prietenii sunt tot ce conteaza....nu as putea trai fara dragostea lor...."

Un comentariu:

  1. Nu stiu daca ar mai fi ceva de adaugat la mica istorioara...poate doar faptul ca nu suntem perfecte,ca nici prietenia noastra ne e perfecta,insa cu toate astea reusim intotdeauna cumva sa trecem peste orice piedici.Si daca Dumnezeu a vrut ca dupa un an de rupere totala ea sa aiba curajul-iar eu creier suficient-incat sa ne impacam,atunci stie El ce face.Iar toti cei care au fost langa noi candva iar acum au ales alt drum vor realiza candva ca astea suntem noi insa,bune sau rele,am stiut sa tinem la cei de langa noi.Imi va fi greu fara ea.Asta pot spune cu inima deschisa.Dar ma rog la Dumnezeu sa ii dea in sfarsit sansa pe care o merita!Si sa o lase sa isi gaseasca fericirea.Iar intre timp,I'll be here waiting 4u.cause..."at the end of day i'll rely on u...."

    RăspundețiȘtergere