Changes...part three

Si ca sa fac legatura celor spuse cu prezentul...
Viata mea iarasi o ia in alta directie decat cea dorita. Ca deobicei...
De o mie si una de ori mi-am promis sa nu mai imi fac planuri.
Dar ce sa fac sunt o visatoare si imi plac iluziile cu toate ca am si o parte realista dar din pacate, sau din fericire una realist-optimista.
Ca sa intelegeti ceva din toate prostiile ce le scriu am sa incep cu inceputul:
Am plecat din tara lasand acasa o relatie in care am crezut...
...dar in care nu mai cred.
Si aici e drama. Drama e ca nu exista drama.
Nu s-a intamplat nimic. Nu au existat mari tragedii, care sa motiveze lucrurile.
A treia oara in viata mea traiesc intr-o relatie de distanta, a doua oara traiesc acest tip de intrainare dar pentru prima oara sunt eu cea plecata.
3,2,1!
3- de trei ori m-am regasit intr-o relatie de distanta. Prieten nr1 plecat in armata, prieten nr2 plecat sa lucreze la Bucuresti, prieten nr3 acasa(iar eu la Paris)-le scriu asa nu din gluma ci pentru ca nu vreau sa dau nume.
2- de doua ori am trecut prin ceea ce trec acum. Cel plecat in armata a inceput el procesul de instrainare si cand am realizat, am inceput sa simt si eu acelasi lucru, ne-am departat si am incetat sa mai simtim ceva.A murit iubirea dar cel putin nu a durut despartirea. Deloc. Nici macar o lacrima(adevarul e ca am varsat si asa prea multe inainte)
Acum e altfel, sunt eu cea care nu mai simte acelasi lucru si care poate spune ca a murit iubirea.
1- pentru prima oara sunt eu cea plecata, cea care traieste la sute de km distanta de cei dragi si cea care accepta vrea nu vrea ca e imposibil ca asta sa nu schimbe ceva.
Nu e usor sa simti ca nu mai simti nimic pentru omul care ti-a fost drag dar eu sunt cea care a scris articolul "People always lie" si nu vreau sa fiu unul din oamenii aceia.
Nici pe el nu pot sa-l mint nici pe mine. Daca sunt capabila sa simt asta inseamna ca ceea ce a fost nu a fost THE LOVE si ca el nu e THE ONE. Din pacate...
Cred in destin si in mana divina si cred ca lucrurile sa intampla cu un rost chiar daca nu tot timpul vedem rostul din prima.
In esenta momentan eu sunt aici pana in martie sigur, dupa care as vrea sa raman pana in iulie. Apoi ma intorc in tara, raman un pic si imi caut in alta parte.
Deci viata mea merge pentru moment in alta directie si cred ca va dura ceva timp pana se va stabiliza.
Nu pot trai asa pana atunci, nu pot exista asa, nu ma pot preface pentru ca l-as impiedica pe celalalt sa traiasca si pe mine la fel.
E dureros, oricat de bizar ar fi. Nu doare doar sa nu mai fi iubit ci si sa nu mai iubesti cand stii ca-l faci pe celalalt sa sufere. Asta e mai rau ca orice. Si pentru asta ma urasc.
Chiar daca nu exista iubire, omul acesta inca imi este un foarte bun prieten si mi-e drag de el si ultimul lucru pe care il vreau este sa sufere.