Am renuntat sa mai cred ca voi fi fericita vreodata cu adevarat. Nu toti avem fericirea scrisa in destin...
Exista momente de bucurie, clipe de calm dar furtuna vine instantaneu cu o greseala, o decizie nepotrivita, o vorba negandita sau un gest gresit interpretat.
Fericirea e un mare cadou si nu toti il primesc. Cred ca eu nu sunt pe lista.
Am ajuns sa cred ca in cartea pe care mi-o scrie Dumnezeu paginile sunt pline de durere,suferinta si lacrimi.Plang foarte des. Sufar foarte des. Nu neaparat din greseala altora ci adesea din prostia mea, din cauza cailor pe care le aleg, cel mai adesea gresit.
Nu mi-am pierdut optimismul. Doar cred ca am acceptat ca nu sunt menita unei fericiri iesite din comun, unui lant de clipe de bucurie. La mine exista rar cate un moment de fericire,dureaza putin si in urma ramane doar regretul.
Sunt constienta de fiecare data ca dupa ce mi-e bine o ora vor urma zile de furtuna, neliniste si greu..
...Si totusi pentru putinele si efemerele momente de fericire merita sa traim.
Nu cred ca voi putea spune vreodata ca am fost cu adevarat fericita pentru ca asa ca si pana acum ceva ori umbrea fericire, ori o distrugea la un moment dat cu totul...
Dar sper ca voi mai avea parte macar de sclipiri de fericire si energia unui astfel de moment sa ma faca sa pot merge mai departe...
...sper.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu